România are tată vitreg. Despre Traian Băsescu este vorba, pentru că orice şef de stat este tatăl statului cu pricina. Dar la cît de mult rău le face propriilor fii, adică poporului român, doar tată vitreg poate fi considerat. El, Traian Băsescu.
La fel de vitregi pot fi consideraţi şi membrii Cabinetului Boc. Doar că nu ştiu ce grad de rudenie să le atribui în raport cu poporul român. În schimb,ei, miniştrii, ştiu lecţia de cinism pe care şi-au însuşit-o şi pe care au recitat-o, cu toţii, în aceste zile de răscruce, cînd apele şi-au abătut iar urgia asupra oamenilor.
Şi pentru că memoria poate să aibă sincope, aceste lucruri trebuie consemnate. Şi amintite măcar la vremea cînd cinicii de azi vor veni iar cu mîna întinsă la cei pe care acum îi batjocoresc. Cum îi batjocoresc? În fel şi chip, exact cum învaţă de la conducătorul tuturor românilor.
-Băsescu, sinistraţilor din Săuceşti: „Ţara asta se împrumută cu 9 miliarde de euro... cu ce să vă facem digul”?
-Băsescu, la Pătrăuţi, adresîndu-se unei femei rămasă pe drumuri: „Te muţi, te muţi mai sus. Măi oameni buni, de ce v-aţi pus casa aici? Guvernul vă dă materiale de construcţii, o să vină şi ajutoare… Dar e ultimul an cînd se întîmplă asta. De-acum înainte vor primi despăgubiri numai cei care au casele asigurate”.
-Băsescu, la Prăjeşti: „Nici eu nu am încredere în cei care mă mint... Un ministru care mă minte, îl dau afară... Nu mă luaţi drept unul de la televiziune, Tatulici, Diaconescu... Dacă spuneţi că s-au furat bani, minţiţi, pentru că nu s-a dat nici un ban pentru dig. Încetaţi să minţiţi în comună, că nu vă mai ascult. Am închis subiectul, toţi cu asta umblaţi. De ieri numai asta spuneţi, ca v-a furat primarul, ca v-au furat consilierii. Nu a furat nimeni pentru că nu a avut ce fura".
Iar cînd o profesoară i-a atras atenţia că nici el, şeful statului, nu e mai breaz decît miniştrii şi aleşii locali, că din salariile diminuate şi cu preţurile în creştere galopantă oamenii nu au nici o soluţie să se descurce, Băsescu a luat foc: „Să terminăm cu ţăţismele!”.
Aşadar grija zilei de mîine, grija unei bucăţi de pîine, grija unui acoperiş deasupra capului... grija supravieţuirii, în fond, potrivit lui Traian Băsescu, este ţăţism.
Şi de aceea, vin eu şi vă spun vouă, dragi cititori: niciodată nu ştii cînd şi cum te poate lovi necazul. În schimb e o certitudine că celor care ar trebui să ne poarte de grijă nu le pasă. Şi atunci ce rămîne? Învăţaţi Tatăl nostru...
Se afișează postările cu eticheta basescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta basescu. Afișați toate postările
duminică, 4 iulie 2010
luni, 21 iunie 2010
Soluţie miraculoasă
Cabinetul Boc s-a jucat, duminică, vreme de cinci ore de-a remanierea, în prezenţa tătucului Băsescu. Apoi s-a plictisit şi a decis că mai vrea o întîlnire la Snagov peste trei luni. Dacă nu din alte motive, măcar pentru a-i face pe proştii cei mulţi să simtă cu adevărat ce înseamnă să te poţi juca în voie în fostul palat al dictatorului, cu mesele întinse şi încărcate în timp ce ei, proştii cei mulţi, vor fi simţit, în sfîrşit, adevăratul gust al puterii celor puţini, al lacrimilor şi al înfometării.
Cică cele trei luni ar fi perioada de graţie pentru ca nenea şi tanti care conduc ministerele să-şi bage minţile în cap şi să mai renunţe la o parte din consilieri şi tot felul de alţi funcţionari pentru care s-au inventat locuri în schemă. Dar dacă acele locuri s-au inventat, iar oamenii au prestat o activitate retribuită, nu înseamnă că, de fapt, acea muncă e necesară? Şi dacă, totuşi, nu e necesară, ce se va întîmpla cu piloşii?
Grea misie pentru şefii de ministere. Pentru că, pe de o parte, nu poţi să nesocoteşti la infinit, aşa, pe faţă, ordinele date de ochii lumii de vremelnicul locatar al Cotrocenilor, pe de altă parte, piloşii rămîn la fel de piloşi. Şi-atunci ce să faci cu ei?
Nimic mai simplu. Peste două luni şi trei săptămîni, tovarăşul Boc dă dispoziţie ca miniştrii să se rotească între ei, eventual pe criterii de duşmănii personale. Aşa, pentru fiecare ministru devine simplu să taie în carne vie.
Ce se întîmplă, totuşi, cu piloşii care sub nici o formă nu pot fi lăsaţi fără lefuri grase în schimbul tăierii de frunze la cîini? La fel de simplu: se înfiinţează o agenţie, societate română cu capital integral de stat etc, a cărei necesitate majoră tocmai a fost descoperită. Iar numărul de posturi va fi egal cu cel al piloşilor.
Cică cele trei luni ar fi perioada de graţie pentru ca nenea şi tanti care conduc ministerele să-şi bage minţile în cap şi să mai renunţe la o parte din consilieri şi tot felul de alţi funcţionari pentru care s-au inventat locuri în schemă. Dar dacă acele locuri s-au inventat, iar oamenii au prestat o activitate retribuită, nu înseamnă că, de fapt, acea muncă e necesară? Şi dacă, totuşi, nu e necesară, ce se va întîmpla cu piloşii?
Grea misie pentru şefii de ministere. Pentru că, pe de o parte, nu poţi să nesocoteşti la infinit, aşa, pe faţă, ordinele date de ochii lumii de vremelnicul locatar al Cotrocenilor, pe de altă parte, piloşii rămîn la fel de piloşi. Şi-atunci ce să faci cu ei?
Nimic mai simplu. Peste două luni şi trei săptămîni, tovarăşul Boc dă dispoziţie ca miniştrii să se rotească între ei, eventual pe criterii de duşmănii personale. Aşa, pentru fiecare ministru devine simplu să taie în carne vie.
Ce se întîmplă, totuşi, cu piloşii care sub nici o formă nu pot fi lăsaţi fără lefuri grase în schimbul tăierii de frunze la cîini? La fel de simplu: se înfiinţează o agenţie, societate română cu capital integral de stat etc, a cărei necesitate majoră tocmai a fost descoperită. Iar numărul de posturi va fi egal cu cel al piloşilor.
luni, 18 mai 2009
Coaliţie? Ei aş!
Băsescu va decide abia în septembrie dacă va candida pentru un nou mandat de preşedinte al României. Cel puţin aşa a declarat duminică seara, la Realitatea TV. În caz că renunţă, zice tot el, va ieşi cu totul şi din viaţa politică. Nu de alta, dar orice „rol” ar mai putea sa primească ar fi inferior celui de şef al statului.
Calcul făcut la rece pe baza unei analize pertinente şi realiste, avînd la baza şi felul în care îl percepe poporul? Orgoliu? Şi-a „făcut suma”? Altceva? Oricum ar fi, daca declaraţia se transforma în realitate nu contează. Ce este cu adevărat important încă se vorbeşte doar pe la colţuri.
Pentru că nu există cu adevărat alternativă, iar candidatul PSD, Mircea Geoană are şanse infime să ocupe fotoliul de la Cotroceni, imediat după anunţarea rezultatelor de la prezidenţiale, România va fi, din nou, condusă, de un partid unic.
Adica DA. PSD va fi debarcat de la guvernare, iar la cîrma ţării va rămîne doar PD-L.Chit că, acelaşi actual preşedinte susţine că varianta de rezervă pentru cadidatura la Preşedinţie este Emil Boc. Vă daţi seama cîte emoţii mai au de îndurat portocaliii pînă în septembrie?
Calcul făcut la rece pe baza unei analize pertinente şi realiste, avînd la baza şi felul în care îl percepe poporul? Orgoliu? Şi-a „făcut suma”? Altceva? Oricum ar fi, daca declaraţia se transforma în realitate nu contează. Ce este cu adevărat important încă se vorbeşte doar pe la colţuri.
Pentru că nu există cu adevărat alternativă, iar candidatul PSD, Mircea Geoană are şanse infime să ocupe fotoliul de la Cotroceni, imediat după anunţarea rezultatelor de la prezidenţiale, România va fi, din nou, condusă, de un partid unic.
Adica DA. PSD va fi debarcat de la guvernare, iar la cîrma ţării va rămîne doar PD-L.Chit că, acelaşi actual preşedinte susţine că varianta de rezervă pentru cadidatura la Preşedinţie este Emil Boc. Vă daţi seama cîte emoţii mai au de îndurat portocaliii pînă în septembrie?
luni, 11 mai 2009
Circul circului circaresc
Am fost un dobitoc, spunea săptămâna trecută preşedintele Traian Băsescu. Ei, nu vă imaginaţi că a folosit taman expresia asta. A preferat o exprimare ceva mai diplomatică: „Îmi asum eroarea de a fi promulgat această lege şi îmi cer scuze”.
Da, este vorba despre legea prin care s-a declarat de acord ca de la 1 ianuarie 2009 salariile profesorilor să fie majorate cu 50%. De ce a fost Preşedintele de acord, anul trecut cu această lege, deşi ştia că e imposibil de aplicat? Oficial, explicaţia a venit tot de la el, două zile mai tîrziu: „Am fost indus în eroare de ministrul Vosganian, care mi-a prezentat documente falsificate. În această înşelăciune, ministrul de Finanţe a fost susţinut de toţi membrii cabinetului Tăriceanu”. Din nou, nu este vorba despre un citat exact, ci de o sinteză a unui material mai amplu pe care l-am citit pe Hotnews.
Dacă lucrurile ar sta aşa, situaţia e foarte gravă. Fie că Băsescu spune adevărul, iar Vosganian & comp. intră sub incidenţa legii penale, iar autorităţile se fac vinovate de neglijenţă în serviciu, fie afirmaţia lui este o minciună sfruntată, iar în acest caz ar trebui să auzim MĂCAR despre un proces de calomnie pe care i l-au intentat cei pe nedrept acuzaţi.
Din punctul meu de vedere, însă, lucrurile stau cu totul diferit: Traian Băsescu, oricît de hahaleră ar fi, ştia exact cum stau lucrurile din punct de vedere economic şi care vor fi efectele crizei economice la noi în ţară. Numai că… toate acestea se întîmplau în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare. Iar în condiţiile astea, PREŞEDINTELE, „tatăl” României, a pus orgoliul personal şi lupta cu Tăriceanu, premierul în funcţie la acea vreme, deasupra intereselor copiilor.
Pentru că, în final, ei sunt cei cu adevărat pedepsiţi pentru faptul că această lege nu se aplică.
Singura „consolare”, dacă mi-e îngăduit, vine de la faptul că, cel puţin în ultimii 15 ani, din păcate, cu sau fără salarii, profesorii „au uitat” să-i mai înveţe cu adevărat carte pe elevi.
Da, este vorba despre legea prin care s-a declarat de acord ca de la 1 ianuarie 2009 salariile profesorilor să fie majorate cu 50%. De ce a fost Preşedintele de acord, anul trecut cu această lege, deşi ştia că e imposibil de aplicat? Oficial, explicaţia a venit tot de la el, două zile mai tîrziu: „Am fost indus în eroare de ministrul Vosganian, care mi-a prezentat documente falsificate. În această înşelăciune, ministrul de Finanţe a fost susţinut de toţi membrii cabinetului Tăriceanu”. Din nou, nu este vorba despre un citat exact, ci de o sinteză a unui material mai amplu pe care l-am citit pe Hotnews.
Dacă lucrurile ar sta aşa, situaţia e foarte gravă. Fie că Băsescu spune adevărul, iar Vosganian & comp. intră sub incidenţa legii penale, iar autorităţile se fac vinovate de neglijenţă în serviciu, fie afirmaţia lui este o minciună sfruntată, iar în acest caz ar trebui să auzim MĂCAR despre un proces de calomnie pe care i l-au intentat cei pe nedrept acuzaţi.
Din punctul meu de vedere, însă, lucrurile stau cu totul diferit: Traian Băsescu, oricît de hahaleră ar fi, ştia exact cum stau lucrurile din punct de vedere economic şi care vor fi efectele crizei economice la noi în ţară. Numai că… toate acestea se întîmplau în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare. Iar în condiţiile astea, PREŞEDINTELE, „tatăl” României, a pus orgoliul personal şi lupta cu Tăriceanu, premierul în funcţie la acea vreme, deasupra intereselor copiilor.
Pentru că, în final, ei sunt cei cu adevărat pedepsiţi pentru faptul că această lege nu se aplică.
Singura „consolare”, dacă mi-e îngăduit, vine de la faptul că, cel puţin în ultimii 15 ani, din păcate, cu sau fără salarii, profesorii „au uitat” să-i mai înveţe cu adevărat carte pe elevi.
joi, 5 martie 2009
O viata = 1500 de lei
Ma doare mintea capului meu. Cum? Exprimarea mea lasa de dorit?! La ce va asteptati, daca, in loc sa-mi vad de ale mele, ma apuc sa citesc ce „vraji” au mai facut alesii neamului. Nu, de aceasta data n-am citit comunicatele pe care le primesc de la Camera Deputatilor, ci, ca de obicei,newsletter-ul pe care mi-l trimit zilnic prietenii de la www.avocatnet.ro. Si tot zilnic il citesc si eu. Jur ca e una dintre cele mai interesante lecturi!
Azi, bunaoara, mi-am canalizat atentia pe legile trimise la promulgare presedintelui Traian Basescu, pe 4 martie 2009, de Camera DeRutatilor. Nu, nu e greseala, cred ca sunt si altii care ii considera derutati.
Ce credeti ca am gasit la al patrulea alineat?
„Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.71/2008 privind modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare”.
Ta-na-na!!! „Ce-i asta?”, imi zic. Si ma apuc sa caut. Ca nici macar eu, cit sint de printesa Talida, nu stiam nimic - nimicuta despre asta. Evident, incep cu originile. Deci cu OUG 82/2006. Unde, in rezumat, zice cam asa: personalul Armatei romane, militar sau civil, care a participat la operatiunile din Afganistan si s-a ales cu vatamari corporale sau psihice merita pretuit si recompensat. Cu ce? Pai cum cu ce? Cu medalii… In plus, „poate” fi invitat la ceremoniile de comemorarea a eroilor martiri. Adica nu-i musai sa fie si ei prezenti, mai ales daca festivitatea are loc in spatiu inchis, unde, de regula, se lasa cu o masa ceva mai acatarii. Acum, na, n-o sa te apuci sa dai de mincat si de baut la tot natul! Nu ajunge ca fraierii aia au plecat sa lupte in razboaiele altora doar cu speranta ca vor aduna destui bani pentru o casa? Nu de alta, dar in tara, nici macar nu-si permit sa viseze la asta.
(Ah, ce talent am sa divaghez! Imi vine sa ma pup :D.)
Deci, in mare, cam asta era recunostinta pe care, in 2006, au gasit de cuviinta Calin Popescu Tariceanu (stiti voi, fostul premier), secretarul de stat in MapN, Corneliu Dobritoiu si ministrul muncii, Gheorghe Barbu, sa le-o arate celor ce si-au riscat viata.
Cind numarul mortilor, dar, mai ales al ranitilor grav si foarte grav a crescut, o minte luminata si-a asumat riscul de a trage semnalul de alarma. „Fratilor, ne batem joc de oamenii astia si de familiile lor!”. Imi place sa cred ca a fost vorba despre altruism si nu despre un puternic al zilei, direct interesat. Cum o fi fost, cum nu, dupa aproape doi ani, OUG 82/2006 a fost modificata printr-o noua Ordonanta de Urganta si publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 433 din 10/06/2008 .
N-am s-o redau integral, pentru ca este foarte mare. In schimb, am sa mentionez pasajele care „m-au inspirat” astazi:”
"ORDONANTA DE URGENTA
pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la
actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si
urmasilor celui decedat"
2. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 1. - Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza modalitatile de recunoastere a meritelor personalului armatei participant la actiuni militare, prin acordarea unor distinctii si crearea posibilitatii mentinerii in structurile Ministerului Apararii a celor care au devenit invalizi, precum si prin acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat."
3. La articolul 2, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"b) actiuni militare - misiunile prevazute la art. 2 lit. a)-f) din Legea nr. 42/2004 privind participarea fortelor armate la misiuni in afara teritoriului statului roman, cele pentru contracararea si limitarea efectelor actiunilor teroriste, cele de politie aeriana si de interventie cu nave, precum si alte misiuni cu potential ridicat de risc, stabilite prin ordin al ministrului apararii, desfasurate pe teritoriul statului national."
"CAPITOLUL III1
Unele drepturi ale personalului armatei participant la actiuni
militare si ale urmasilor celor decedati
Art. 82. - (1) Personalul armatei prevazut la art. 2 lit. c) si d) beneficiaza si de acordarea unei indemnizatii lunare de invaliditate, astfel:
a) pentru marii mutilati, 2,5 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, 2,5 salarii medii brute;
b) pentru gradul I de invaliditate, 2 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, 2 salarii medii brute;
c) pentru gradul II de invaliditate, 1,5 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, 1,5 salarii medii brute;
d) pentru gradul III de invaliditate, o solda de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, un salariu mediu brut.
…………..
Art. 83. - (1) Personalul armatei ranit in cadrul actiunilor militare beneficiaza, pe langa celelalte drepturi stabilite conform legii, de o indemnizatie lunara in cuantum de 2 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent sau, dupa caz, de 2 salarii medii brute.
Art. 84. - Indemnizatia prevazuta la art. 82 si 83 se stabileste dupa cum urmeaza:
a) pentru cadrele militare, in raport cu solda de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, iar in situatia in care suma este inferioara salariului mediu brut, se ia in calcul acesta din urma;
b) pentru soldatii si gradatii voluntari si personalul civil, in raport cu salariul mediu brut”.
Ooooook! Ok? Ok pe dracu! Pai ia sa cititi si voi cu atentie ce scrie in docoment; in cel mai bun caz victima urmeaza sa primeasca doua solde si jumatate, sau 2,5 salarii medii. Cit e salariul mediu? Parca opt milioane. Deci omul va primi cam 20 de milioane. De lei vechi. Sau, daca va place mai mult, 2000 de RON. Cu o conditie! Sa faca parte din categoria marilor mutilati. Adica el nu va mai fi niciodata om, dar nici n-a avut sansa sa moara. Iar pentru asta Ministerul Apararii, pentru ca asa au decis politicienii (dintre care multi nici nu stiu decit din filme cum arata un teatru de operatiuni), le da 2000 de lei pe luna. Si nu e momentul sa vorbesc despre complicatiile birocratico - spagare ce apar la evaluarea starii de sanatate. Pentru ca asta e o poveste de sine statoare si foarte urita.
Si mai exista, la art. 85 din aceeasi Lege doua articole care „imi plac” la nebunie:
„h) transferarea sau inscrierea la/in institutiile militare de invatamant a copiilor soldatilor si gradatilor voluntari, precum si ai personalului civil, in aceleasi conditii prevazute pentru copiii cadrelor militare decedate;
j) incadrarea sotului supravietuitor in randul personalului militar, in conditiile legii”.
Pai cum o fi sa-ti pierzi ce ai mai drag din cauza unei institutii, iar apoi tu, copilul sau sotia, sa mergi sa inveti sau sa lucrezi tocmai in acea institutie?
Dar, dincolo de toate astea, din moment ce Ordonanta, chiar asa cu foarte putinul pe care il ofera, a fost publicata inca de anul trecut in Monitorul Oficial, de ce o fi fost trimisa abia pe 4 martie 2009 la Presedintie pentru promulgare? Iar in caz ca Traian Basescu ii da unda verde, cind ar putea sa intre in vigoare tinind cont ca e buget de recesiune si la MapN nu au fost alocati bani in acest scop? Va fi aplicata si retroactiv? Daca da, de cind? Ca, apropo, norme de aplicare n-am vazut sa aiba…
Azi, bunaoara, mi-am canalizat atentia pe legile trimise la promulgare presedintelui Traian Basescu, pe 4 martie 2009, de Camera DeRutatilor. Nu, nu e greseala, cred ca sunt si altii care ii considera derutati.
Ce credeti ca am gasit la al patrulea alineat?
„Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.71/2008 privind modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare”.
Ta-na-na!!! „Ce-i asta?”, imi zic. Si ma apuc sa caut. Ca nici macar eu, cit sint de printesa Talida, nu stiam nimic - nimicuta despre asta. Evident, incep cu originile. Deci cu OUG 82/2006. Unde, in rezumat, zice cam asa: personalul Armatei romane, militar sau civil, care a participat la operatiunile din Afganistan si s-a ales cu vatamari corporale sau psihice merita pretuit si recompensat. Cu ce? Pai cum cu ce? Cu medalii… In plus, „poate” fi invitat la ceremoniile de comemorarea a eroilor martiri. Adica nu-i musai sa fie si ei prezenti, mai ales daca festivitatea are loc in spatiu inchis, unde, de regula, se lasa cu o masa ceva mai acatarii. Acum, na, n-o sa te apuci sa dai de mincat si de baut la tot natul! Nu ajunge ca fraierii aia au plecat sa lupte in razboaiele altora doar cu speranta ca vor aduna destui bani pentru o casa? Nu de alta, dar in tara, nici macar nu-si permit sa viseze la asta.
(Ah, ce talent am sa divaghez! Imi vine sa ma pup :D.)
Deci, in mare, cam asta era recunostinta pe care, in 2006, au gasit de cuviinta Calin Popescu Tariceanu (stiti voi, fostul premier), secretarul de stat in MapN, Corneliu Dobritoiu si ministrul muncii, Gheorghe Barbu, sa le-o arate celor ce si-au riscat viata.
Cind numarul mortilor, dar, mai ales al ranitilor grav si foarte grav a crescut, o minte luminata si-a asumat riscul de a trage semnalul de alarma. „Fratilor, ne batem joc de oamenii astia si de familiile lor!”. Imi place sa cred ca a fost vorba despre altruism si nu despre un puternic al zilei, direct interesat. Cum o fi fost, cum nu, dupa aproape doi ani, OUG 82/2006 a fost modificata printr-o noua Ordonanta de Urganta si publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 433 din 10/06/2008 .
N-am s-o redau integral, pentru ca este foarte mare. In schimb, am sa mentionez pasajele care „m-au inspirat” astazi:”
"ORDONANTA DE URGENTA
pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la
actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si
urmasilor celui decedat"
2. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 1. - Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza modalitatile de recunoastere a meritelor personalului armatei participant la actiuni militare, prin acordarea unor distinctii si crearea posibilitatii mentinerii in structurile Ministerului Apararii a celor care au devenit invalizi, precum si prin acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat."
3. La articolul 2, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"b) actiuni militare - misiunile prevazute la art. 2 lit. a)-f) din Legea nr. 42/2004 privind participarea fortelor armate la misiuni in afara teritoriului statului roman, cele pentru contracararea si limitarea efectelor actiunilor teroriste, cele de politie aeriana si de interventie cu nave, precum si alte misiuni cu potential ridicat de risc, stabilite prin ordin al ministrului apararii, desfasurate pe teritoriul statului national."
"CAPITOLUL III1
Unele drepturi ale personalului armatei participant la actiuni
militare si ale urmasilor celor decedati
Art. 82. - (1) Personalul armatei prevazut la art. 2 lit. c) si d) beneficiaza si de acordarea unei indemnizatii lunare de invaliditate, astfel:
a) pentru marii mutilati, 2,5 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, 2,5 salarii medii brute;
b) pentru gradul I de invaliditate, 2 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, 2 salarii medii brute;
c) pentru gradul II de invaliditate, 1,5 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, 1,5 salarii medii brute;
d) pentru gradul III de invaliditate, o solda de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, un salariu mediu brut.
…………..
Art. 83. - (1) Personalul armatei ranit in cadrul actiunilor militare beneficiaza, pe langa celelalte drepturi stabilite conform legii, de o indemnizatie lunara in cuantum de 2 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent sau, dupa caz, de 2 salarii medii brute.
Art. 84. - Indemnizatia prevazuta la art. 82 si 83 se stabileste dupa cum urmeaza:
a) pentru cadrele militare, in raport cu solda de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, iar in situatia in care suma este inferioara salariului mediu brut, se ia in calcul acesta din urma;
b) pentru soldatii si gradatii voluntari si personalul civil, in raport cu salariul mediu brut”.
Ooooook! Ok? Ok pe dracu! Pai ia sa cititi si voi cu atentie ce scrie in docoment; in cel mai bun caz victima urmeaza sa primeasca doua solde si jumatate, sau 2,5 salarii medii. Cit e salariul mediu? Parca opt milioane. Deci omul va primi cam 20 de milioane. De lei vechi. Sau, daca va place mai mult, 2000 de RON. Cu o conditie! Sa faca parte din categoria marilor mutilati. Adica el nu va mai fi niciodata om, dar nici n-a avut sansa sa moara. Iar pentru asta Ministerul Apararii, pentru ca asa au decis politicienii (dintre care multi nici nu stiu decit din filme cum arata un teatru de operatiuni), le da 2000 de lei pe luna. Si nu e momentul sa vorbesc despre complicatiile birocratico - spagare ce apar la evaluarea starii de sanatate. Pentru ca asta e o poveste de sine statoare si foarte urita.
Si mai exista, la art. 85 din aceeasi Lege doua articole care „imi plac” la nebunie:
„h) transferarea sau inscrierea la/in institutiile militare de invatamant a copiilor soldatilor si gradatilor voluntari, precum si ai personalului civil, in aceleasi conditii prevazute pentru copiii cadrelor militare decedate;
j) incadrarea sotului supravietuitor in randul personalului militar, in conditiile legii”.
Pai cum o fi sa-ti pierzi ce ai mai drag din cauza unei institutii, iar apoi tu, copilul sau sotia, sa mergi sa inveti sau sa lucrezi tocmai in acea institutie?
Dar, dincolo de toate astea, din moment ce Ordonanta, chiar asa cu foarte putinul pe care il ofera, a fost publicata inca de anul trecut in Monitorul Oficial, de ce o fi fost trimisa abia pe 4 martie 2009 la Presedintie pentru promulgare? Iar in caz ca Traian Basescu ii da unda verde, cind ar putea sa intre in vigoare tinind cont ca e buget de recesiune si la MapN nu au fost alocati bani in acest scop? Va fi aplicata si retroactiv? Daca da, de cind? Ca, apropo, norme de aplicare n-am vazut sa aiba…
sâmbătă, 31 ianuarie 2009
Miting degeaba
O buna amica, Mariana Duma, trimite, asa cum ii sta in obicei cind este vorba despre lucruri importante, mass - comunicat.
"Apel catre cetatenii RESPONSABILI ai Romaniei: 1. Protest împotriva Hotărârii de Guvern nr. 1566/15.12.2008 privind noile paşapoarte ce conţin cipuri cu date biometrice ! 2. Protest împotriva Legii nr. 298/2008 privind înregistrarea comunicaţiilor ! Primul miting va avea loc în ziua de duminică, 01.02.2009, între orele 12.30 si 14.30, în Bucureşti, la poalele Dealului Mitropoliei, dinspre Piaţa Unirii. Cel de-al doilea miting va avea loc în ziua de miercuri, 04.02.2009, între orele 12.30 si 14.30, în Bucureşti, Piaţa Victoriei - în faţa sediului Guvernului României. Asteptam sprijinul si participarea tuturor organizatiilor si persoanelor care doresc sa se implice in acest demers. Va rugam, dati mai departe mesajul".
Trec peste pleonasmul "protestul impotriva", ca oricum nu-i apartine.
Problema vine de la temele mitingului: pasapoartele biometrice si supravegherea permanenta a cetatenilor.
Asta cu supravegherea pare idee desprinsa din filmele SF, dar la cit de inventiv este romanul, precis va gasi mai multe cai sa o fenteze. Ce nu inteleg eu este necesitatea unei astfel de reglementari legale, cita vreme explicatia oficiala este ca autoritatile vor sa ne fereasca de teroristi, dar SRI, institutia abilitata in acest sens, pastreaza nivelul de alerta terorista pe albastru de nici nu mai tin minte citi ani. Concluzia? E o mare gogorita, pe care nenenea guvernantii isi imagineaza ca o vom inghiti.
Acum, daca e sa vorbim despre pasapoarte, situatia e mult mai grava. "Intimplator" eu am sesizat nu faptul ca ar fi o probelema sa-mi fie luate nu stiu ce amprente, ADN sau cine mai stie ce pentru identificare, ci marile magarii care se pot face prin introducerea acestui tip de pasapoarte.
Am purtat o corespondenta "spornica", in paralel, cu Guvernul, cu RAAPPS, cu Ministerul de Externe si cu cel de Interne, cu Pasapoartele, ba chiar am avut o intilnire cu fostul secretar general al Guvernului, Gabriel Berca.
Pentru inceput am publicat un material in Gardianul si am aratat cit de mari sint porcariile referitoare ala aceste pasapoarte. Am mai aratat si faptul ca prin mutarea lor din "gradina" RAAAPPS in cea a Imprimeriilor Nationale, conduse de eternul si "necesarul" Dan Docan, se creaza conditii pentru matrapazlicuri de anvergura. Apoi... a trebuit sa pun stop-joc. Docan, sau cine o fi fost, l-a sunat pe unul dintre sefutii de la ziar si i-a cerut sa-mi dea restrictie la subiect. (Deh, asta-i libertatea presei!).
De ce s-o fi speriat nea Docan, ce stie ca as fi putut sa aflu, n-am idee. 9Dar promit sa reiau investigatia).
Sigur e, insa, ca nici mama lui de miting nu va determina autoritatile statului sa renunte la aceste masuri. Adica nici cea cu pasapoartele (apropo, eu care nu am
pasaport, dar stiu ca in UE pot circula fara, pentru ce tari ar trebui sa mi-l fac?), dar cu atit mai putin la cea cu supravegherea permanenta.
P.S.
Oare supraveghetorii s-or fi masturba si ei daca, "din intimplare" dau peste conversatia dintre doi amanti care nu au avut timp sau conditii sa se vada macar pentru una scurta?
"Apel catre cetatenii RESPONSABILI ai Romaniei: 1. Protest împotriva Hotărârii de Guvern nr. 1566/15.12.2008 privind noile paşapoarte ce conţin cipuri cu date biometrice ! 2. Protest împotriva Legii nr. 298/2008 privind înregistrarea comunicaţiilor ! Primul miting va avea loc în ziua de duminică, 01.02.2009, între orele 12.30 si 14.30, în Bucureşti, la poalele Dealului Mitropoliei, dinspre Piaţa Unirii. Cel de-al doilea miting va avea loc în ziua de miercuri, 04.02.2009, între orele 12.30 si 14.30, în Bucureşti, Piaţa Victoriei - în faţa sediului Guvernului României. Asteptam sprijinul si participarea tuturor organizatiilor si persoanelor care doresc sa se implice in acest demers. Va rugam, dati mai departe mesajul".
Trec peste pleonasmul "protestul impotriva", ca oricum nu-i apartine.
Problema vine de la temele mitingului: pasapoartele biometrice si supravegherea permanenta a cetatenilor.
Asta cu supravegherea pare idee desprinsa din filmele SF, dar la cit de inventiv este romanul, precis va gasi mai multe cai sa o fenteze. Ce nu inteleg eu este necesitatea unei astfel de reglementari legale, cita vreme explicatia oficiala este ca autoritatile vor sa ne fereasca de teroristi, dar SRI, institutia abilitata in acest sens, pastreaza nivelul de alerta terorista pe albastru de nici nu mai tin minte citi ani. Concluzia? E o mare gogorita, pe care nenenea guvernantii isi imagineaza ca o vom inghiti.
Acum, daca e sa vorbim despre pasapoarte, situatia e mult mai grava. "Intimplator" eu am sesizat nu faptul ca ar fi o probelema sa-mi fie luate nu stiu ce amprente, ADN sau cine mai stie ce pentru identificare, ci marile magarii care se pot face prin introducerea acestui tip de pasapoarte.
Am purtat o corespondenta "spornica", in paralel, cu Guvernul, cu RAAPPS, cu Ministerul de Externe si cu cel de Interne, cu Pasapoartele, ba chiar am avut o intilnire cu fostul secretar general al Guvernului, Gabriel Berca.
Pentru inceput am publicat un material in Gardianul si am aratat cit de mari sint porcariile referitoare ala aceste pasapoarte. Am mai aratat si faptul ca prin mutarea lor din "gradina" RAAAPPS in cea a Imprimeriilor Nationale, conduse de eternul si "necesarul" Dan Docan, se creaza conditii pentru matrapazlicuri de anvergura. Apoi... a trebuit sa pun stop-joc. Docan, sau cine o fi fost, l-a sunat pe unul dintre sefutii de la ziar si i-a cerut sa-mi dea restrictie la subiect. (Deh, asta-i libertatea presei!).
De ce s-o fi speriat nea Docan, ce stie ca as fi putut sa aflu, n-am idee. 9Dar promit sa reiau investigatia).
Sigur e, insa, ca nici mama lui de miting nu va determina autoritatile statului sa renunte la aceste masuri. Adica nici cea cu pasapoartele (apropo, eu care nu am
pasaport, dar stiu ca in UE pot circula fara, pentru ce tari ar trebui sa mi-l fac?), dar cu atit mai putin la cea cu supravegherea permanenta.
P.S.
Oare supraveghetorii s-or fi masturba si ei daca, "din intimplare" dau peste conversatia dintre doi amanti care nu au avut timp sau conditii sa se vada macar pentru una scurta?
miercuri, 17 decembrie 2008
Roata norocului
Si daca tot am devenit editorialist, de ce sa nu-l pun si pe cel de azi, nu? ca asa fac directorii executivi D).
O viata intreaga a parut setat pe noroc. Nascut in satul Petrileni din Bihor, a devenit mandria neamului in 1981 cand si-a luat diploma de inginer. Pana in ’90 norocul a fost mereu prezent la datorie. A urcat pe scara sociala, treapta cu treapta, pana la functia de director comercial.
Nici pe urma n-a dus-o rau. Cu un simt de orientare mai mult decat dezvoltat, in decembrie ’89 a devenit presedinte al Consiliului Frontului Salvarii Nationale Stei, iar doi ani mai tarziu era vicepresedintele filialei judetene Bihor a CFSN.
Cu un an inainte, in Duminica Orbului, a fost ales deputat de Bihor pe listele FSN si a devenit membru in Comisia de Aparare. Pe 14 februarie 1992 a renuntat, oficial, la politica. Altfel nu ar fi putut sa devina prefect de Bihor. A ramas in functie pana in 1993, cand a fost numit director general al Directiei Vamale Oradea.
Gurile rele zic ca, desi avea o avere considerabila inca de pe vremea cand era prefect (pe-atunci nu se “inventasera” declaratiile de avere si de interese), ca director de vama a devenit mai mult decat bogat.
Si daca tot a scapat de grijile materiale pentru toata viata, s-a gandit ca n-ar fi rau sa-si vada si orgoliul ceva mai implinit.
La fel ca alti colegi, a dezertat din FSN si a pus bazele filialei locale a Partidului Democrat, organizatia de Bihor, unde a devenit presedinte.
Visele de marire se implineau vazand cu ochii. In ’96 a fost ales senator si a devenit membru al Comisiei pentru privatizare si administrarea activelor statului, dar si al celei pentru administatie publica si amenajarea teritoriului.
Tot n-a fost de-ajuns. In perioada 1997 - 2000, a detinut rolul de secretar general al Partidului Democrat, timp in care a absolvit si Colegiul National de Aparare.
Perioada care l-a propulsat cu adevarat a fost cea in care a indeplinit rolul de sef al campaniei electorale a lui Traian Basescu. 21 decembrie 2004 l-a prins in functia de consilier prezidential pe probleme de aparare, securitate si siguranta nationala, fiind, totodata, si seful Departamentului Securitatii Nationale din Cadrul Administratiei Prezidentiale.
Dupa mai putin de un an a urcat o noua treapta sociala. A devenit ministru de Interne.
Acesta a fost maximul de glorie pe care l-a atins. Desi a fost functia pe care a pastrat-o cel mai mult (2005 - 2007), n-a facut nici o branza din aceasta pozitie. Oricum, nu din cauza asta si-a pierdut fotoliul. Ci din cauza divortului dintre PD si PNL.
Care PD a devenit PD-L si in vara acestui an l-a desemnat pe marele om drept candidat la rangul de primar al Capitalei. Dar n-a fost sa fie. Bucurestenii nu l-au vrut si pace.
N-a contat. Era in gratiile sefului statului, deci a candidat si la alegerile parlamentare. Si sustinerea partidului s-a dovedit benefica…
Dar norocul n-a mai vrut sa tina cu el. Pe 17 decembrie, in anul Domnului 2008, acelasi sef al statului i-a dat papucii si a zis ca nu mai e nici un loc de ministru disponibil pentru Vasile Blaga.
O viata intreaga a parut setat pe noroc. Nascut in satul Petrileni din Bihor, a devenit mandria neamului in 1981 cand si-a luat diploma de inginer. Pana in ’90 norocul a fost mereu prezent la datorie. A urcat pe scara sociala, treapta cu treapta, pana la functia de director comercial.
Nici pe urma n-a dus-o rau. Cu un simt de orientare mai mult decat dezvoltat, in decembrie ’89 a devenit presedinte al Consiliului Frontului Salvarii Nationale Stei, iar doi ani mai tarziu era vicepresedintele filialei judetene Bihor a CFSN.
Cu un an inainte, in Duminica Orbului, a fost ales deputat de Bihor pe listele FSN si a devenit membru in Comisia de Aparare. Pe 14 februarie 1992 a renuntat, oficial, la politica. Altfel nu ar fi putut sa devina prefect de Bihor. A ramas in functie pana in 1993, cand a fost numit director general al Directiei Vamale Oradea.
Gurile rele zic ca, desi avea o avere considerabila inca de pe vremea cand era prefect (pe-atunci nu se “inventasera” declaratiile de avere si de interese), ca director de vama a devenit mai mult decat bogat.
Si daca tot a scapat de grijile materiale pentru toata viata, s-a gandit ca n-ar fi rau sa-si vada si orgoliul ceva mai implinit.
La fel ca alti colegi, a dezertat din FSN si a pus bazele filialei locale a Partidului Democrat, organizatia de Bihor, unde a devenit presedinte.
Visele de marire se implineau vazand cu ochii. In ’96 a fost ales senator si a devenit membru al Comisiei pentru privatizare si administrarea activelor statului, dar si al celei pentru administatie publica si amenajarea teritoriului.
Tot n-a fost de-ajuns. In perioada 1997 - 2000, a detinut rolul de secretar general al Partidului Democrat, timp in care a absolvit si Colegiul National de Aparare.
Perioada care l-a propulsat cu adevarat a fost cea in care a indeplinit rolul de sef al campaniei electorale a lui Traian Basescu. 21 decembrie 2004 l-a prins in functia de consilier prezidential pe probleme de aparare, securitate si siguranta nationala, fiind, totodata, si seful Departamentului Securitatii Nationale din Cadrul Administratiei Prezidentiale.
Dupa mai putin de un an a urcat o noua treapta sociala. A devenit ministru de Interne.
Acesta a fost maximul de glorie pe care l-a atins. Desi a fost functia pe care a pastrat-o cel mai mult (2005 - 2007), n-a facut nici o branza din aceasta pozitie. Oricum, nu din cauza asta si-a pierdut fotoliul. Ci din cauza divortului dintre PD si PNL.
Care PD a devenit PD-L si in vara acestui an l-a desemnat pe marele om drept candidat la rangul de primar al Capitalei. Dar n-a fost sa fie. Bucurestenii nu l-au vrut si pace.
N-a contat. Era in gratiile sefului statului, deci a candidat si la alegerile parlamentare. Si sustinerea partidului s-a dovedit benefica…
Dar norocul n-a mai vrut sa tina cu el. Pe 17 decembrie, in anul Domnului 2008, acelasi sef al statului i-a dat papucii si a zis ca nu mai e nici un loc de ministru disponibil pentru Vasile Blaga.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
