Soluţie miraculoasă

Cabinetul Boc s-a jucat, duminică, vreme de cinci ore de-a remanierea, în prezenţa tătucului Băsescu. Apoi s-a plictisit şi a decis că mai vrea o întîlnire la Snagov peste trei luni. Dacă nu din alte motive, măcar pentru a-i face pe proştii cei mulţi să simtă cu adevărat ce înseamnă să te poţi juca în voie în fostul palat al dictatorului, cu mesele întinse şi încărcate în timp ce ei, proştii cei mulţi, vor fi simţit, în sfîrşit, adevăratul gust al puterii celor puţini, al lacrimilor şi al înfometării.

Cică cele trei luni ar fi perioada de graţie pentru ca nenea şi tanti care conduc ministerele să-şi bage minţile în cap şi să mai renunţe la o parte din consilieri şi tot felul de alţi funcţionari pentru care s-au inventat locuri în schemă. Dar dacă acele locuri s-au inventat, iar oamenii au prestat o activitate retribuită, nu înseamnă că, de fapt, acea muncă e necesară? Şi dacă, totuşi, nu e necesară, ce se va întîmpla cu piloşii?

Grea misie pentru şefii de ministere. Pentru că, pe de o parte, nu poţi să nesocoteşti la infinit, aşa, pe faţă, ordinele date de ochii lumii de vremelnicul locatar al Cotrocenilor, pe de altă parte, piloşii rămîn la fel de piloşi. Şi-atunci ce să faci cu ei?
Nimic mai simplu. Peste două luni şi trei săptămîni, tovarăşul Boc dă dispoziţie ca miniştrii să se rotească între ei, eventual pe criterii de duşmănii personale. Aşa, pentru fiecare ministru devine simplu să taie în carne vie.

Ce se întîmplă, totuşi, cu piloşii care sub nici o formă nu pot fi lăsaţi fără lefuri grase în schimbul tăierii de frunze la cîini? La fel de simplu: se înfiinţează o agenţie, societate română cu capital integral de stat etc, a cărei necesitate majoră tocmai a fost descoperită. Iar numărul de posturi va fi egal cu cel al piloşilor.