Prima durere? Nu-şi aminteşte cît avea, dar o simte sfîşietoare de parcă ar fi acum. Nici n-a fost înţărcat bine, că l-au luat de lîngă mama lui. Şi l-au dus departe… aşa încep amintirile lui Rob. Da, Rob, calul care acum trăieşte la parcul zoologic din Brăila.
Unii ar zice că pînă la urmă a avut noroc. Nu mai e cal de povară, nu-l mai înhamă nimeni, ca pe vremuri la căruţa grea de parcă cineva ar fi pus acolo toţi munţii, nu-l mai biciueşte nimeni că nu poate să zboare şi nici nu mai simte pintenii cum ii dau sîngele pe la coaste.
Dar azi, 18 mai 2009, e o altfel de zi. Dacă l-ar întreba cineva, n-ar şti să spună de ce… De cîteva zile parcă fiece clipă e ca o negură, care îl poartă cu sine spre nu ştiu unde. Şi acolo, NU E BINE! O simte cu sufletul, cu fiecare fir de păr, cu coama, cu pielea, cu toată fiinţa. Şi îi este teamă. Teamă care, încet, fără să înţeleagă cum şi de ce, se transformă în frică.
Parcă ar vrea să bea nişte apă… „La ce bun?” - se întreabă. „Oricum nu se schimbă nimic”. Şi să vrea, nu are cum. De dimineaţa, omul acela cu suflet negru şi împietrit (l-a simţit de la prima întîlnire), i-a pus o sfoară de gît, apoi l-a legat de un copac. Departe de ceilalţi cai. „Şi, Doamne! N-o să-i mai văd nicodată!?!”
„În schimb, ia uite, aici se adună tot mai mulţi oameni… Brrr! Ce frig îmi e! De ce oare, doar afară e atît de cald… Dar nea’ Vasile, moşneagul care se mai furişa la mine cu un morcov ori un măr, de ce s-o fi uitînd la mine cu atîta jale? Şi de ce i se înnoadă lacrimile în barbă? Dar omul rău de ce-mi tot dă tîrcoale şi se apropie pe furiş? Oare ce ţine în mînă?… Nu, trebuie să scap! Trebuie să fug! Acum, cît mai am timp!”…
…Durerea din gît e ascuţită. A ţintit la beregată, dar nu cu latul, ci cu vîrful cuţitului. Apoi a căutat inima. Şi Rob simte o nouă arsură…Acolo unde lama a străpuns carnea, dar şi în fundul cel mai adînc al inimii. Acum ŞTIE! Ştie că e ultima dată cînd vede lumina. Ultima dată cînd îl mîngîie soarele. Ultima dată cînd vîntul îi adie prin coamă. Dar n-a ştiut… n-a ştiut că înainte să-i pună omul rău funia de gît a fost ultima oară cînd şi-a lipit botul de cel al Şiţei. Şiţa cea bălană pe care de atîtea ori a apăraţo cu lovituri de copită de loviturile cu nuiaua ori cu parul. Mai bine să-l lovească pe el… Că oamenii atîta ştiu: să lovească şi să facă rău.
Aşa cum Îi fac lui acum. Nu numai cel ce loveşte necontenit cu cuţitul în carnea moale şi dureroasă. Dar şi ceilalţi, care stau pe margine şi rîd. Parcă se bucură de chinurile şi suferinţele lui…Şi sîngele curge gîlgîind…
…Acum, GATA! Nu mai doare, nu mai e negură, nu mai e nelinişte. Pentru că nu mai e nici Rob. A ajuns hrană pentru lei.
P.S.
S-a întîmplat de-adevăratelea. Pe 18 mai 2009, la parcul zoologic din Brăila. Directoarea de-aici spune că era un cal bolnav, iar instituţia va face niste verificări. Da, imaginile sunt reale, dar asta nu înseamnă că astfel de practici reprezintă un obicei (salariaţii o contrazic). Oricum, cel care a maltratat calul nu va păţi nimic. Chiar dacă există o lege penală care pedepseşte cruzimea faţă de animale…
Se afișează postările cu eticheta lege. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta lege. Afișați toate postările
marți, 19 mai 2009
vineri, 15 mai 2009
Slugi (mult) preaplecate
UE pare din ce în ce mai convinsă că naţia română este abia coborîta din copac. Şi nici nu-i de mirare cînd, de atîţia ani, cum dă Uniunea un ordin, noi ne grăbim să-l executăm. Că şi cum ne-am fi pierdut şi ultima urmă de raţiune. Că despre mîndrie sau coloană vertebrală demult nu mai poate fi vorba.
Cea mai recentă poruncă pe care o vom îndeplini întocmai şi la timp va fi aceea de a interzice cu desăvîrşire vînzarea brichetelor fantezie. Adică dacă ai o maşinuţă, pistol, sirenă sau ştiu eu ce alt fel de jucărie - brichetă, ai face bine să o introduci la categoria „piese de colecţie”.
Cine nu crede că lucrurile stau aşa poate să afle în detaliu cum stau lucrurile intrînd pe
http://www.legestart.ro/Ordin-nr-24697-din-2009-(MzMxNDQ5).htm
Aici figurează cu “detalii detaliate” ordinul autorităţilor de resort prin care este interzis ca, odată cu publicarea reglementării în Monitorul Oficial (lucru care s-a întîmplat pe 13 mai 2009), pe piaţă vor exista numai “brichete care prezintă caracteristici de siguranţă pentru copii” şi sînt interzise, cum spuneam, brichetele fantezie.
Eu nu ştiu cazuri de copii care să fi devenit victime ale focului ca urmare a faptului că s-au jucat cu bricheta, dar poate că or fi. Însă de aici şi pînă la a da o reglementare legală în care, printre altele, să fie precizat la articolul 1, punctul 10, alineatul d, că „toate informatiile de securitate (instructiuni ori avertismente sau ambele) pot fi prezentate fie sub forma de text, fie sub forma de simboluri de securitate”, iar la alineatul e, că „brichetele reincarcabile intra sub incidenta unor cerinte de securitate suplimentare, in conformitate cu clauza 6.5 din standardul ISO 9994:2006, in care se mentioneaza faptul ca fiecare bricheta reincarcabila trebuie sa fie insotita de instructiuni si avertismente specifice”, consider că e cale lungă. Cum adică să pui desene. Deja am devenit o ţară de analfabeţi? Şi-apoi, de ce e nevoie de instrucţiuni speciale în cazul brichetelor reîncărcabile. Oare nu au fost atîtea zeci de ani în care exact brichete reîncărcabile am folosit? Oare nu aşa şi-au cîştigat existenţa (din reîncărcarea brichetelor) o mulţime de oameni? Şi, zău, n-aveau nici un fel de instrucţiuni speciale!
Dar, deh, cînd ţie, autoritate română, "vajnică şi independentă" şi se pun în faţă Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 339/93 pentru controalele de conformitate cu regulile de securitate a produselor, in cazul produselor importate din tari terte, Decizia Comisiei 2009/298/CE de prelungire a validitatii Deciziei 2006/502/CE publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 81 din 27 martie 2009, zici: „Să trăiţi, am înţeles!”, şi treci la „poziţia tîrîş.
Să ne mai mirăm, în condiţiile astea că un terchea - brechea american nu răspunde în faţa legii dacă ne omoară un artist precum Teo Peter şi că atît de mulţi alţi străini ne umilesc, ne scuipă (la propriu) în faţă, ori că ajung să fie adevăraţii stăpîni în această ţărişoară?
Cea mai recentă poruncă pe care o vom îndeplini întocmai şi la timp va fi aceea de a interzice cu desăvîrşire vînzarea brichetelor fantezie. Adică dacă ai o maşinuţă, pistol, sirenă sau ştiu eu ce alt fel de jucărie - brichetă, ai face bine să o introduci la categoria „piese de colecţie”.
Cine nu crede că lucrurile stau aşa poate să afle în detaliu cum stau lucrurile intrînd pe
http://www.legestart.ro/Ordin-nr-24697-din-2009-(MzMxNDQ5).htm
Aici figurează cu “detalii detaliate” ordinul autorităţilor de resort prin care este interzis ca, odată cu publicarea reglementării în Monitorul Oficial (lucru care s-a întîmplat pe 13 mai 2009), pe piaţă vor exista numai “brichete care prezintă caracteristici de siguranţă pentru copii” şi sînt interzise, cum spuneam, brichetele fantezie.
Eu nu ştiu cazuri de copii care să fi devenit victime ale focului ca urmare a faptului că s-au jucat cu bricheta, dar poate că or fi. Însă de aici şi pînă la a da o reglementare legală în care, printre altele, să fie precizat la articolul 1, punctul 10, alineatul d, că „toate informatiile de securitate (instructiuni ori avertismente sau ambele) pot fi prezentate fie sub forma de text, fie sub forma de simboluri de securitate”, iar la alineatul e, că „brichetele reincarcabile intra sub incidenta unor cerinte de securitate suplimentare, in conformitate cu clauza 6.5 din standardul ISO 9994:2006, in care se mentioneaza faptul ca fiecare bricheta reincarcabila trebuie sa fie insotita de instructiuni si avertismente specifice”, consider că e cale lungă. Cum adică să pui desene. Deja am devenit o ţară de analfabeţi? Şi-apoi, de ce e nevoie de instrucţiuni speciale în cazul brichetelor reîncărcabile. Oare nu au fost atîtea zeci de ani în care exact brichete reîncărcabile am folosit? Oare nu aşa şi-au cîştigat existenţa (din reîncărcarea brichetelor) o mulţime de oameni? Şi, zău, n-aveau nici un fel de instrucţiuni speciale!
Dar, deh, cînd ţie, autoritate română, "vajnică şi independentă" şi se pun în faţă Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 339/93 pentru controalele de conformitate cu regulile de securitate a produselor, in cazul produselor importate din tari terte, Decizia Comisiei 2009/298/CE de prelungire a validitatii Deciziei 2006/502/CE publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 81 din 27 martie 2009, zici: „Să trăiţi, am înţeles!”, şi treci la „poziţia tîrîş.
Să ne mai mirăm, în condiţiile astea că un terchea - brechea american nu răspunde în faţa legii dacă ne omoară un artist precum Teo Peter şi că atît de mulţi alţi străini ne umilesc, ne scuipă (la propriu) în faţă, ori că ajung să fie adevăraţii stăpîni în această ţărişoară?
joi, 5 martie 2009
O viata = 1500 de lei
Ma doare mintea capului meu. Cum? Exprimarea mea lasa de dorit?! La ce va asteptati, daca, in loc sa-mi vad de ale mele, ma apuc sa citesc ce „vraji” au mai facut alesii neamului. Nu, de aceasta data n-am citit comunicatele pe care le primesc de la Camera Deputatilor, ci, ca de obicei,newsletter-ul pe care mi-l trimit zilnic prietenii de la www.avocatnet.ro. Si tot zilnic il citesc si eu. Jur ca e una dintre cele mai interesante lecturi!
Azi, bunaoara, mi-am canalizat atentia pe legile trimise la promulgare presedintelui Traian Basescu, pe 4 martie 2009, de Camera DeRutatilor. Nu, nu e greseala, cred ca sunt si altii care ii considera derutati.
Ce credeti ca am gasit la al patrulea alineat?
„Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.71/2008 privind modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare”.
Ta-na-na!!! „Ce-i asta?”, imi zic. Si ma apuc sa caut. Ca nici macar eu, cit sint de printesa Talida, nu stiam nimic - nimicuta despre asta. Evident, incep cu originile. Deci cu OUG 82/2006. Unde, in rezumat, zice cam asa: personalul Armatei romane, militar sau civil, care a participat la operatiunile din Afganistan si s-a ales cu vatamari corporale sau psihice merita pretuit si recompensat. Cu ce? Pai cum cu ce? Cu medalii… In plus, „poate” fi invitat la ceremoniile de comemorarea a eroilor martiri. Adica nu-i musai sa fie si ei prezenti, mai ales daca festivitatea are loc in spatiu inchis, unde, de regula, se lasa cu o masa ceva mai acatarii. Acum, na, n-o sa te apuci sa dai de mincat si de baut la tot natul! Nu ajunge ca fraierii aia au plecat sa lupte in razboaiele altora doar cu speranta ca vor aduna destui bani pentru o casa? Nu de alta, dar in tara, nici macar nu-si permit sa viseze la asta.
(Ah, ce talent am sa divaghez! Imi vine sa ma pup :D.)
Deci, in mare, cam asta era recunostinta pe care, in 2006, au gasit de cuviinta Calin Popescu Tariceanu (stiti voi, fostul premier), secretarul de stat in MapN, Corneliu Dobritoiu si ministrul muncii, Gheorghe Barbu, sa le-o arate celor ce si-au riscat viata.
Cind numarul mortilor, dar, mai ales al ranitilor grav si foarte grav a crescut, o minte luminata si-a asumat riscul de a trage semnalul de alarma. „Fratilor, ne batem joc de oamenii astia si de familiile lor!”. Imi place sa cred ca a fost vorba despre altruism si nu despre un puternic al zilei, direct interesat. Cum o fi fost, cum nu, dupa aproape doi ani, OUG 82/2006 a fost modificata printr-o noua Ordonanta de Urganta si publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 433 din 10/06/2008 .
N-am s-o redau integral, pentru ca este foarte mare. In schimb, am sa mentionez pasajele care „m-au inspirat” astazi:”
"ORDONANTA DE URGENTA
pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la
actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si
urmasilor celui decedat"
2. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 1. - Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza modalitatile de recunoastere a meritelor personalului armatei participant la actiuni militare, prin acordarea unor distinctii si crearea posibilitatii mentinerii in structurile Ministerului Apararii a celor care au devenit invalizi, precum si prin acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat."
3. La articolul 2, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"b) actiuni militare - misiunile prevazute la art. 2 lit. a)-f) din Legea nr. 42/2004 privind participarea fortelor armate la misiuni in afara teritoriului statului roman, cele pentru contracararea si limitarea efectelor actiunilor teroriste, cele de politie aeriana si de interventie cu nave, precum si alte misiuni cu potential ridicat de risc, stabilite prin ordin al ministrului apararii, desfasurate pe teritoriul statului national."
"CAPITOLUL III1
Unele drepturi ale personalului armatei participant la actiuni
militare si ale urmasilor celor decedati
Art. 82. - (1) Personalul armatei prevazut la art. 2 lit. c) si d) beneficiaza si de acordarea unei indemnizatii lunare de invaliditate, astfel:
a) pentru marii mutilati, 2,5 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, 2,5 salarii medii brute;
b) pentru gradul I de invaliditate, 2 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, 2 salarii medii brute;
c) pentru gradul II de invaliditate, 1,5 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, 1,5 salarii medii brute;
d) pentru gradul III de invaliditate, o solda de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, un salariu mediu brut.
…………..
Art. 83. - (1) Personalul armatei ranit in cadrul actiunilor militare beneficiaza, pe langa celelalte drepturi stabilite conform legii, de o indemnizatie lunara in cuantum de 2 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent sau, dupa caz, de 2 salarii medii brute.
Art. 84. - Indemnizatia prevazuta la art. 82 si 83 se stabileste dupa cum urmeaza:
a) pentru cadrele militare, in raport cu solda de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, iar in situatia in care suma este inferioara salariului mediu brut, se ia in calcul acesta din urma;
b) pentru soldatii si gradatii voluntari si personalul civil, in raport cu salariul mediu brut”.
Ooooook! Ok? Ok pe dracu! Pai ia sa cititi si voi cu atentie ce scrie in docoment; in cel mai bun caz victima urmeaza sa primeasca doua solde si jumatate, sau 2,5 salarii medii. Cit e salariul mediu? Parca opt milioane. Deci omul va primi cam 20 de milioane. De lei vechi. Sau, daca va place mai mult, 2000 de RON. Cu o conditie! Sa faca parte din categoria marilor mutilati. Adica el nu va mai fi niciodata om, dar nici n-a avut sansa sa moara. Iar pentru asta Ministerul Apararii, pentru ca asa au decis politicienii (dintre care multi nici nu stiu decit din filme cum arata un teatru de operatiuni), le da 2000 de lei pe luna. Si nu e momentul sa vorbesc despre complicatiile birocratico - spagare ce apar la evaluarea starii de sanatate. Pentru ca asta e o poveste de sine statoare si foarte urita.
Si mai exista, la art. 85 din aceeasi Lege doua articole care „imi plac” la nebunie:
„h) transferarea sau inscrierea la/in institutiile militare de invatamant a copiilor soldatilor si gradatilor voluntari, precum si ai personalului civil, in aceleasi conditii prevazute pentru copiii cadrelor militare decedate;
j) incadrarea sotului supravietuitor in randul personalului militar, in conditiile legii”.
Pai cum o fi sa-ti pierzi ce ai mai drag din cauza unei institutii, iar apoi tu, copilul sau sotia, sa mergi sa inveti sau sa lucrezi tocmai in acea institutie?
Dar, dincolo de toate astea, din moment ce Ordonanta, chiar asa cu foarte putinul pe care il ofera, a fost publicata inca de anul trecut in Monitorul Oficial, de ce o fi fost trimisa abia pe 4 martie 2009 la Presedintie pentru promulgare? Iar in caz ca Traian Basescu ii da unda verde, cind ar putea sa intre in vigoare tinind cont ca e buget de recesiune si la MapN nu au fost alocati bani in acest scop? Va fi aplicata si retroactiv? Daca da, de cind? Ca, apropo, norme de aplicare n-am vazut sa aiba…
Azi, bunaoara, mi-am canalizat atentia pe legile trimise la promulgare presedintelui Traian Basescu, pe 4 martie 2009, de Camera DeRutatilor. Nu, nu e greseala, cred ca sunt si altii care ii considera derutati.
Ce credeti ca am gasit la al patrulea alineat?
„Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.71/2008 privind modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare”.
Ta-na-na!!! „Ce-i asta?”, imi zic. Si ma apuc sa caut. Ca nici macar eu, cit sint de printesa Talida, nu stiam nimic - nimicuta despre asta. Evident, incep cu originile. Deci cu OUG 82/2006. Unde, in rezumat, zice cam asa: personalul Armatei romane, militar sau civil, care a participat la operatiunile din Afganistan si s-a ales cu vatamari corporale sau psihice merita pretuit si recompensat. Cu ce? Pai cum cu ce? Cu medalii… In plus, „poate” fi invitat la ceremoniile de comemorarea a eroilor martiri. Adica nu-i musai sa fie si ei prezenti, mai ales daca festivitatea are loc in spatiu inchis, unde, de regula, se lasa cu o masa ceva mai acatarii. Acum, na, n-o sa te apuci sa dai de mincat si de baut la tot natul! Nu ajunge ca fraierii aia au plecat sa lupte in razboaiele altora doar cu speranta ca vor aduna destui bani pentru o casa? Nu de alta, dar in tara, nici macar nu-si permit sa viseze la asta.
(Ah, ce talent am sa divaghez! Imi vine sa ma pup :D.)
Deci, in mare, cam asta era recunostinta pe care, in 2006, au gasit de cuviinta Calin Popescu Tariceanu (stiti voi, fostul premier), secretarul de stat in MapN, Corneliu Dobritoiu si ministrul muncii, Gheorghe Barbu, sa le-o arate celor ce si-au riscat viata.
Cind numarul mortilor, dar, mai ales al ranitilor grav si foarte grav a crescut, o minte luminata si-a asumat riscul de a trage semnalul de alarma. „Fratilor, ne batem joc de oamenii astia si de familiile lor!”. Imi place sa cred ca a fost vorba despre altruism si nu despre un puternic al zilei, direct interesat. Cum o fi fost, cum nu, dupa aproape doi ani, OUG 82/2006 a fost modificata printr-o noua Ordonanta de Urganta si publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 433 din 10/06/2008 .
N-am s-o redau integral, pentru ca este foarte mare. In schimb, am sa mentionez pasajele care „m-au inspirat” astazi:”
"ORDONANTA DE URGENTA
pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la
actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si
urmasilor celui decedat"
2. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 1. - Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza modalitatile de recunoastere a meritelor personalului armatei participant la actiuni militare, prin acordarea unor distinctii si crearea posibilitatii mentinerii in structurile Ministerului Apararii a celor care au devenit invalizi, precum si prin acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat."
3. La articolul 2, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"b) actiuni militare - misiunile prevazute la art. 2 lit. a)-f) din Legea nr. 42/2004 privind participarea fortelor armate la misiuni in afara teritoriului statului roman, cele pentru contracararea si limitarea efectelor actiunilor teroriste, cele de politie aeriana si de interventie cu nave, precum si alte misiuni cu potential ridicat de risc, stabilite prin ordin al ministrului apararii, desfasurate pe teritoriul statului national."
"CAPITOLUL III1
Unele drepturi ale personalului armatei participant la actiuni
militare si ale urmasilor celor decedati
Art. 82. - (1) Personalul armatei prevazut la art. 2 lit. c) si d) beneficiaza si de acordarea unei indemnizatii lunare de invaliditate, astfel:
a) pentru marii mutilati, 2,5 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, 2,5 salarii medii brute;
b) pentru gradul I de invaliditate, 2 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, 2 salarii medii brute;
c) pentru gradul II de invaliditate, 1,5 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, 1,5 salarii medii brute;
d) pentru gradul III de invaliditate, o solda de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, sau, dupa caz, un salariu mediu brut.
…………..
Art. 83. - (1) Personalul armatei ranit in cadrul actiunilor militare beneficiaza, pe langa celelalte drepturi stabilite conform legii, de o indemnizatie lunara in cuantum de 2 solde de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent sau, dupa caz, de 2 salarii medii brute.
Art. 84. - Indemnizatia prevazuta la art. 82 si 83 se stabileste dupa cum urmeaza:
a) pentru cadrele militare, in raport cu solda de grad si de functie, la minim, corespunzatoare gradului de sublocotenent, iar in situatia in care suma este inferioara salariului mediu brut, se ia in calcul acesta din urma;
b) pentru soldatii si gradatii voluntari si personalul civil, in raport cu salariul mediu brut”.
Ooooook! Ok? Ok pe dracu! Pai ia sa cititi si voi cu atentie ce scrie in docoment; in cel mai bun caz victima urmeaza sa primeasca doua solde si jumatate, sau 2,5 salarii medii. Cit e salariul mediu? Parca opt milioane. Deci omul va primi cam 20 de milioane. De lei vechi. Sau, daca va place mai mult, 2000 de RON. Cu o conditie! Sa faca parte din categoria marilor mutilati. Adica el nu va mai fi niciodata om, dar nici n-a avut sansa sa moara. Iar pentru asta Ministerul Apararii, pentru ca asa au decis politicienii (dintre care multi nici nu stiu decit din filme cum arata un teatru de operatiuni), le da 2000 de lei pe luna. Si nu e momentul sa vorbesc despre complicatiile birocratico - spagare ce apar la evaluarea starii de sanatate. Pentru ca asta e o poveste de sine statoare si foarte urita.
Si mai exista, la art. 85 din aceeasi Lege doua articole care „imi plac” la nebunie:
„h) transferarea sau inscrierea la/in institutiile militare de invatamant a copiilor soldatilor si gradatilor voluntari, precum si ai personalului civil, in aceleasi conditii prevazute pentru copiii cadrelor militare decedate;
j) incadrarea sotului supravietuitor in randul personalului militar, in conditiile legii”.
Pai cum o fi sa-ti pierzi ce ai mai drag din cauza unei institutii, iar apoi tu, copilul sau sotia, sa mergi sa inveti sau sa lucrezi tocmai in acea institutie?
Dar, dincolo de toate astea, din moment ce Ordonanta, chiar asa cu foarte putinul pe care il ofera, a fost publicata inca de anul trecut in Monitorul Oficial, de ce o fi fost trimisa abia pe 4 martie 2009 la Presedintie pentru promulgare? Iar in caz ca Traian Basescu ii da unda verde, cind ar putea sa intre in vigoare tinind cont ca e buget de recesiune si la MapN nu au fost alocati bani in acest scop? Va fi aplicata si retroactiv? Daca da, de cind? Ca, apropo, norme de aplicare n-am vazut sa aiba…
miercuri, 25 februarie 2009
Unde-i lege(a)?
Ce-i de facut?
Ce-i de facut cind afli ca magistratul Dana Grosu, de la Judecatoria sectorului 5, a pus in libertate un violator recidivist pe considerentul ca nu prezinta pericol social?
Ce-i de facut cind medicii legisti inventeaza, contra cost, tot felul de boli cu nume simandicoase pentru a-i ajuta pe infractori sa scape de puscarie?
Ce-i de facut cind magistratii dovedesc intransigenta totala si aplica pedepse maxime pentru fapte minore sau in cazul celor fara bani, dar gasesc diverse portite pentru a-i lasa in libertate pe cei care au?
Ce-i de facut cind politistii si procurorii nu sint in stare sa adune destule dovezi ca membrii clanului Preda sint infractori notorii si foarte violenti, iar din lipsa acestor dovezi respectivii sint lasati in libertate? Dar, la fel de bine, ce-i de facut cind vezi ca nici unul dintre politisti nu-si aminteste ca Bogdan Oprea, patronul de la BGS, are la activ mai multe scandaluri publice cu grad de pericol social ridicat, iar printre faptele lui "de vitejie" se afla si asmutirea unor cini ucigasi (BGS are asa ceva in dotare)asupra unor oameni nevinovati? Iar exemplul i-a fost urmat de citiva angajati care au asmutit alt ciine ucigas asupra unei femei care a refuzat sa se lase violata?
Ce-i de facut cind vezi ca politistii aresteaza doi "suspecti" pentru jaful armat, soldat cu morti, de la Brasov, dar cind ii acuza se bazeaza doar pe supozitii? Ce-i de facut cind IGP iti da comunicat ca "din cauza ineficientei manageriale in acest caz, sefului de Inspectorat i-au incetat raporturile de serviciu cu Ministerul",iar citeva ore mai tirziu acelasi sef declara public si cit se poate de serios ca si-a dat demisia de onoare. Si tot acelasi sef, adauga, in cadrul aceleiasi declaratii, ca va cere pensionarea cu incepere de la 1 martie 2009. Ce sa intelegi si ce-i de facut intr-un asemenea caz?
Ce-i de facut daca s-au gasit niste oameni cu initiativa care aduna semnaturi pentru initierea unui proiect de lege care sa prevada inchisoare pe viata pentru criminali? Adica de ce ar trebui ca cei din "clasa muncitoare", care si asa platessc o serie de taxe aberante, sa-i intretina zeci de ani cu harna si cazare pe niste nenorociti? Nu ar fi mai ieftin un glont?
Ce-i de facut cind afli ca magistratul Dana Grosu, de la Judecatoria sectorului 5, a pus in libertate un violator recidivist pe considerentul ca nu prezinta pericol social?
Ce-i de facut cind medicii legisti inventeaza, contra cost, tot felul de boli cu nume simandicoase pentru a-i ajuta pe infractori sa scape de puscarie?
Ce-i de facut cind magistratii dovedesc intransigenta totala si aplica pedepse maxime pentru fapte minore sau in cazul celor fara bani, dar gasesc diverse portite pentru a-i lasa in libertate pe cei care au?
Ce-i de facut cind politistii si procurorii nu sint in stare sa adune destule dovezi ca membrii clanului Preda sint infractori notorii si foarte violenti, iar din lipsa acestor dovezi respectivii sint lasati in libertate? Dar, la fel de bine, ce-i de facut cind vezi ca nici unul dintre politisti nu-si aminteste ca Bogdan Oprea, patronul de la BGS, are la activ mai multe scandaluri publice cu grad de pericol social ridicat, iar printre faptele lui "de vitejie" se afla si asmutirea unor cini ucigasi (BGS are asa ceva in dotare)asupra unor oameni nevinovati? Iar exemplul i-a fost urmat de citiva angajati care au asmutit alt ciine ucigas asupra unei femei care a refuzat sa se lase violata?
Ce-i de facut cind vezi ca politistii aresteaza doi "suspecti" pentru jaful armat, soldat cu morti, de la Brasov, dar cind ii acuza se bazeaza doar pe supozitii? Ce-i de facut cind IGP iti da comunicat ca "din cauza ineficientei manageriale in acest caz, sefului de Inspectorat i-au incetat raporturile de serviciu cu Ministerul",iar citeva ore mai tirziu acelasi sef declara public si cit se poate de serios ca si-a dat demisia de onoare. Si tot acelasi sef, adauga, in cadrul aceleiasi declaratii, ca va cere pensionarea cu incepere de la 1 martie 2009. Ce sa intelegi si ce-i de facut intr-un asemenea caz?
Ce-i de facut daca s-au gasit niste oameni cu initiativa care aduna semnaturi pentru initierea unui proiect de lege care sa prevada inchisoare pe viata pentru criminali? Adica de ce ar trebui ca cei din "clasa muncitoare", care si asa platessc o serie de taxe aberante, sa-i intretina zeci de ani cu harna si cazare pe niste nenorociti? Nu ar fi mai ieftin un glont?
duminică, 19 octombrie 2008
Marko Bela n-are lege
Vineri dupa amiaza galateanul Adrian Tatu a dat foc tricolorului care flurua la poalele Arcului de Triumf din Bucuresti. Din acest motiv omul ar putea sa se aleaga cu trei ani de inchisoare. Pentru distrugere si ofensa adusa unor insemne nationale.
In schimb, Marco Bela, liderul UDMR, nu risca nimic. Chiar daca vrea sa transforme intreaga Romanie intr-o enclava maghiara. E drept ca inca nu a cerut asta. Dar nici mult nu mai are. "Uitind" ca oamenii de rind din Tinutul Secuiesc se inteleg fara probleme si au invatat unul limba ceiluilat "in fata blocului", tocmai datorita faptului ca se inteleg si nu au nimic de impartit, Bela si clica lui de ciolaniarzi, tin cu tot dinadinsul sa-i invrajbeasca pe oameni.
Deocamdata ei bat moneda, cel mai mult si cel mai tare, pe limba romana. Iar cea mai recenta iesire la rampa a avut-o "liderul fara pata si fara prihana" la sfirsitul saptaminii trecute. Cind a anuntat oficial ca "la momentul potrivit, UDMR va iniţia şi un proiect de lege in baza caruia elevii din Târgu Mureş, Miercurea Ciuc sau Sfântu Gheorghe şi toate localităţile cu populaţie mixtă, cu populaţie maghiară însemnată sa invete limba maghiara".
Inca nu e foarte limpede ce inseamna momentul potrivit, dar tinind seama cit de mult caz fac extremistii - sovini magiari de folosirea oficiala a acestei limbi in zona lor de "stapinire", probabil ca momentul e destul de aproape.
Ca tara se numeste Romania si limba oficiala este ROMANA, nu par sa fi auzit nici Marko, nici acolitii lui. Ca in nici o tara din lume nu exista pentru minoritati etnice atitea drepturi cum au primit ungurii la noi - nu se pune. Sau se pune tocmai pentru ca le-au primit si de-aia aplica modelul (cica tiganesc) potrivit caruia daca le-ai dat un deget iti iau toata mina? N-ar fi mare lucru sa se intimple astfel.
Argument? Continuarea discursului sustinut cu aceeasi ocazie:"pentru că suntem în România, nu vrem să instituim o astfel de regulă pentru toată ţara”.
Oare cum ar reactiona ungurii din Ungaria si autoritatile de-acolo daca minoritatea romana ar cere placute bilingve, autonomie teritoriala, autoguvernare, ciuciu impozite catre statul maghiar si invatamint oficial in limba romana, inclusiv pentru elevii maghiari?
Oare nimeni nu realizezaza ca la articolul 16 din Constitutia Romaniei scrie ca nimeni nu e mai presus de lege, iar ce fac liderii unionisti intra sub incidenta Legii?
In schimb, Marco Bela, liderul UDMR, nu risca nimic. Chiar daca vrea sa transforme intreaga Romanie intr-o enclava maghiara. E drept ca inca nu a cerut asta. Dar nici mult nu mai are. "Uitind" ca oamenii de rind din Tinutul Secuiesc se inteleg fara probleme si au invatat unul limba ceiluilat "in fata blocului", tocmai datorita faptului ca se inteleg si nu au nimic de impartit, Bela si clica lui de ciolaniarzi, tin cu tot dinadinsul sa-i invrajbeasca pe oameni.
Deocamdata ei bat moneda, cel mai mult si cel mai tare, pe limba romana. Iar cea mai recenta iesire la rampa a avut-o "liderul fara pata si fara prihana" la sfirsitul saptaminii trecute. Cind a anuntat oficial ca "la momentul potrivit, UDMR va iniţia şi un proiect de lege in baza caruia elevii din Târgu Mureş, Miercurea Ciuc sau Sfântu Gheorghe şi toate localităţile cu populaţie mixtă, cu populaţie maghiară însemnată sa invete limba maghiara".
Inca nu e foarte limpede ce inseamna momentul potrivit, dar tinind seama cit de mult caz fac extremistii - sovini magiari de folosirea oficiala a acestei limbi in zona lor de "stapinire", probabil ca momentul e destul de aproape.
Ca tara se numeste Romania si limba oficiala este ROMANA, nu par sa fi auzit nici Marko, nici acolitii lui. Ca in nici o tara din lume nu exista pentru minoritati etnice atitea drepturi cum au primit ungurii la noi - nu se pune. Sau se pune tocmai pentru ca le-au primit si de-aia aplica modelul (cica tiganesc) potrivit caruia daca le-ai dat un deget iti iau toata mina? N-ar fi mare lucru sa se intimple astfel.
Argument? Continuarea discursului sustinut cu aceeasi ocazie:"pentru că suntem în România, nu vrem să instituim o astfel de regulă pentru toată ţara”.
Oare cum ar reactiona ungurii din Ungaria si autoritatile de-acolo daca minoritatea romana ar cere placute bilingve, autonomie teritoriala, autoguvernare, ciuciu impozite catre statul maghiar si invatamint oficial in limba romana, inclusiv pentru elevii maghiari?
Oare nimeni nu realizezaza ca la articolul 16 din Constitutia Romaniei scrie ca nimeni nu e mai presus de lege, iar ce fac liderii unionisti intra sub incidenta Legii?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
