JALE la CSM!

„Supărat,/ Supărat sunt, Doamne, iară/Supărat…”. Aşa cred că trebuie să-şi fi spus în sinea lui, şi nu numai, Virgil Andreieş, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Că nu s-a mulţumit doar să gîndească asta o demonstrează luările de poziţie din ultima vreme:”Ministrul de Justiţie (Cătălin Predoiu, pentru cei neavizaţi), îşi bagă nasul în oalele noastre, deşi nu fierb pentru el şi ne ia bucăţelele cele mai bune. Unii magistraţi se fac că plouă atunci cînd dă un ordin CSM-ul, deşi noi avem pîinea şi cuţitul, am primit bani atît de puţini că nu ne-am putut plăti nici măcar facturile…”. Dar adevărata lovitură a venit odată cu legea salarizării unice. Păi cum, ei -, magistraţii adică, ei care pînă acum puteau să aibă pensii de peste de peste 300 de milioane (e oficial, nu de la mine!), să ajungă să cîştige cît un amărît de doctor, de exemplu? Cum, doctorul salvează vieţi? Adică ce, atunci cînd magistraţii îi scapă pe infractori de puşcărie şi chiar de dosarele penale, nu e tot o formă de salvare a vieţii?

Acum, ce a rămas nelămurit, cel puţin pentru mine, este dacă onor magistraţii vor primi în continuare toate beneficiile şi sporurile financiare care li se acordau pînă acum. Nu o să le enumăr pe toate, dar o parte tot trebuie aminitite: spor de detaşare; bani de chirie pentru echivalentul unui hoteld e trei stele; decontarea călătoriilor făcute în ţară şi în străinătate cu indiferent ce mijloc de transport (şi zău că se plimbă domnii magistraţi!); decontarea călătoriilor spre locuinţa natală (săptămînal, în cele mai multe cazuri); telefoane; maşini de serviciu; spor de risc!!! şi de solicitare neuropsihică… Ei asta cu solicitarea neuropsihică parcă ar mai merge, avînd în vedere că, în medie, la acest moment se află peste două milioane de dosare
http://www.avocatnet.ro/content/articles?id=15541.

Ceea ce, nu-i aşa?, înseamnă că magistraţii muncesc. Şi pentru că, în ciuda tuturor vicisitudinilor, sunt altruişti, au grijă să muncească şi alţii. O dovedeşte din plin Raportul pe 2008 privind Justiţia, raport întocmit, cum era firesc, de către CSM

http://www.avocatnet.ro/content/articles?id=15542.

Şi-acum vine partea „frumoasă”. Potrivit acestui raport, în 2008 România a fost condamnată la CEDO în aproape 200 de cauze, ceea ce înseamnă că se situează pe locul trei în Europa la număr de condamnări (vedeţi, cu puţină bunăvoinţă pot şi românii să ajungă pe locuri fruntaşe?! :D).

Cum s-a ajuns în această situaţie? Simplu. Pentru că judecătorii români şi-au făcut treaba de mîntuială, ori nu şi-au făcut-o deloc.
Acum, între noi fie vorba, nu prea înţeleg eu de ce îl mai plătim cu bani grei pe reprezentantul statului român, „agentul guvernamental
Razvan-Horatiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe”, sa facă act de prezenţă la procesele de la CEDO devreme ce, de fiecare dată statul romîn pierde bani grei.

Dar, aşa cum spuneam la început, asta nu-l împiedică pe preşedintele CSM să ţipe cît îl ţin bojocii şi oriunde se nimereşte, că bieţilor magistraţi li se încalcă în mod grosolan cele mai elementare drepturi.

Voi ce părere aveţi despre toate astea?

Pericol social? No way!

Un judecator din Galati a dispus cercetarea in stare de libertate a 15 tineri specializati in terorizarea intregului oras, prin violenta. Motivarea judecatorului? “Acestia nu prezinta pericol social”.

Si cum ar putea ei sa prezinte pericol social cind sint organizati in banda, duc violenta la extrem, comit fapte de ani intregi si ataca pe oricine, fara discriminare?

Dar, cum spuneam, in anul XX al celei mai originale democratii, din punct de vedere al magistratului, in ciuda unui pogon de dovezi, cei 15 nu prezinta pericol social. Sa fi fost vorba doar despre faptul ca nici judecatorul insusi, nici cineva apropiat lui nu au devenit, cel putin pina acum, victime ale bandei ? Sa fi fost amenintat acesta, eventual prin intermediari ? Sa fi contat faptul ca e vorba despre un oras mic in care toata lumea se cunoaste cu toata lumea si, in atari conditii, a-i condamna, doar pe unii, iar pe cei apropiati nu, ar fi fost un semn mult prea vadit de favorizare a infractorului, iar onor magistratul ar fi ajuns el insusi sa dea cu subsemnatul ?

Oricare dintre aceste explicatii e posibila, dar nu sint singurele.

In schimb, luind « decizia corecta », acelasi magistrat a impuscat mai multi iepuri cu un singur foc. Si-a pastrat bunele relatii cu vecinii, a scapat puscaria de supraaglomerare, i-a scutit pe cetateni de plata intretinerii unor handralai apti sa-si cistige singuri existenta, iar, cel mai important, si-a pastrat sporul de risc.

Da, pentru cei care nu stiau, magistratilor li se adauga la salariu, printre multe alte sporuri si beneficii, si sporul de risc. Un spor consistent, pe care cel putin eu -oricit ma straduiesc-, nu pot sa inteleg de ce il primesc acesti magnifici magistrati.

Poate cineva sa ma ajute ?