Să mă ajute cineva!

Recunosc acum şi aici că mă simt cu totul depăşită de situaţie.

1. Elena Băsescu -cea care, conform propriilor declaraţii, are mintea mai odihnită decît „ilustrul” ei tată-, a cîştigat un mandat de europarlamentar ca independentă. Că era sigură despre cîştig o demonstrează faptul că a revenit în PD-L încă din seara cînd s-a încheiat votarea. Acum, partidul portocaliu îşi arogă şi mandatul ei… Pînă la urmă oare cum contabilizează situaţia cei de la Bruxelles?

2. Liberalii au refuzat să semneze procesul-verbal cu rezultatul final al alegerilor pe motiv că acestea au fost fraudate. Pe de o parte, asta nu i-a împiedicat să accepte mandatele obţinute de reprezentaţii lor, pe de altă parte, de ce o mai fi fost introdusă regula asta a semnării din moment ce singurul autograf care contează este cel al preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, iar refuzul sau semnalarea de nereguli nu produc efecte, nici nu duc la anularea alegerilor?

3. Despre cum se vor chinui translatorii să traducă graiul becalian s-au întrebat şi alţii… Aşa că mie nu-mi rămîne decît să mă ocup de o problema „existenţială”: cum vor pronunţa comentatorii sportivi internaţionali numele echipei Unirea Urziceni?

Aşadar, poate cineva să mă ajute să descîlcesc iţele?

Să schilodim limba română cu ajutorul presei

„A greşi e omeneşte. A persevera în greşeala este diabolic”, spunea un mare înţelept. Pe la noi, jurnaliştii nu par să ştie nimic despre asta. Cum par să nu ştie nici limba română, deşi este condiţie esenţială pentru exercitarea acestei profesii.

N-am să mă refer acum la PRO TV, unde exprimări de genul :”a făcut mişto de …”, sau :”i-a tras-o lui…”, au intrat, din păcate, în firescul postului, ci la unii colegi (pentru că, vreau - nu vreau, indivizii ăştia sunt colegi cu mine) care „au pretenţii”.

Spre exemplu, săptămîna trecută Realitatea TV a dedicat o zi întreagă greşelilor de exprimare comise de către politicieni. Asta nu a împiedicat-o pe Emma Zeicescu să anunţe că după pauză publicitară „vom vorbi despre alţi politicieni care au greşit cînd vine vorba despre… limba română”. Cum rămîne cu acordul? Nu de alta, dar forma corectă ar fi fost, ca să dau numai o varianta posibilă, :”Politicieni care au greşit atunci cînd a fost vorba despre exprimare în limba română”.

Invitată în aceeaşi emisiune, Lia Olguţa Vasilescu, fost om de bază în PRM şi „absolvent cu medie foarte mare al Literelor la facultate de stat”, după cum a informat ea însăşi, a dat cu bîta-n baltă de cel puţin două ori: „lucru pe care nu-l ştiu nici profesori de limba română universitari”, dar şi atunci cînd s-a referit la preţuri, despre care a susţinut că „trebuie să se ieftinească”.
Variante corecte:”profesori universitari de limba română”; preţurile scad sau cresc, nu sunt ieftine şi scumpe.

Cu topica a avut probleme şi unul dintre invitaţii de astăzi ai Realităţii TV, gazetar de meserie. Invitat să vorbească la „România se usucă” despre seceta care ne paşte în acest an, ziaristul, al cărui nume nu l-am reţinut (scuze!) s-a lansat într-o ditirambă la adresa Guvernului, care ”ştia că o s-avem secetă încă din luna ianuarie…”. Nu. N-o să avem secetă din luna ianuarie, dar, ce-i drept, Guvernul era avertizat, deci ştia din luna ianuarie că o să avem secetă.

Şi dacă tot am zis că este diabolic să perseverezi în greşeală, cred că asta vine de la grija nesfîrşită pe care le-o poartă ziariştii oamenilor. Altfel decît prin marea grijă e greu de explicat avalanşa de ştiri şi materiale realizate pe tema legii de salarizare unică, iar, mai nou, pe tema pensiei unice. Deci, indiferent dacă este vorba despre salariu sau pensie, ACESTEA urmează să fie unice. În nici un caz legea. Asta nu-i împiedică pe Emma Zeicescu, Ioana Molla, Cosmin Prelipceanu (de altfel, printre aşi în materie de bîlbe şi greşeli de exprimare), sau Cristina Ţopescu să spună, chiar în mod repetat, „legea unică a salarizării”. Chiar trebuie să explic diferenţa?

P.S. Sînt doar cîteva exemple despre felul în care angajaţii din mass media românească (mi-e jenă, totuşi, să le spun în continuare ziarişti, chiar dacă astfel de greşeli nu sunt în fruntea listei) sunt în stare să mutileze limba lor maternă. În schimb, nu pregetă niciodată să facă haz nelimitat pe tema „perlelor” de la tezele de limba română, de exemplu. Păi dacă elevii ăia învaţă exprimarea de la ei…